Monografia Scolii Frumoasa

Pornind din Bacău, spre vest, dacă, după
o distanţă de 40 km, te abaţi din şosea spre
Piatra Neamţ, peste un deal şi o vale şi un râu
învolburat la viituri, dai peste satul Frumoasa.
Deseori am văzut străinii, veniţi aici cu
diferite probleme, rămânând fermecaţi de
frumuseţea locurilor. Satul este aşezat pe valea
Tazlăului Mare, apărat de pădurile cu brazi
falnici şi fagi maiestuoşi în care pătrunzi ca
într-un templu, să te reculegi, să te regăseşti şi
să te întorci odihnit şi sigur de tine.
Situat în depresiunea Tazlău-Caşin, la
confluenţa Tazlăului-Mare cu pârâul
Frumoasa, satul Frumoasa a aparţinut
Mănăstirii Tazlău încă din 1491, cînd a fost
cumpărat de Ştefan cel Mare şi Sfânt şi apoi
donat acestui lăcaş de cult. Frumoasa include
si cătunul Vad (Frumoasa-Vad,Vadul
Tazlăului), aflat la 5 km depărtare de centrul
satului ,de unde copiii străbat zilnic distanţa de
10 km pâna la şcoală şi înapoi. Este sat
component al comunei Balcani, din care mai
fac parte şi satele Balcani, centrul comunei,(cu
cătunul Balcani-Marginea), Ludaşi si Schitu-Frumoasa (alcătuit prin unirea cătunelor
Răţeni,Căsoasa, Coman, Stirbăţul, Ghidionul,
Căpăţâna, Neştiutul)
Frumoasa este atestată documentar prima
dată prin cartea domneasca de la 8 octombrie
1472 "prin care Ştefan cel Mare confirmă lui
Pătru, fiul lui Bâlcu, stapânirea asupra acestei
asezări”. La 16 ianuarie 1491, marele voievod
cumpără satul de la boierul Petre Bâlcu-
Băsescu, cu 150 zloţi tătărăşti, pentru a-l dona
Mănăstirii Tazlău, cu şase ani înainte de
zidirea ei, care s-a făcut de la 4 iulie 1496,
când s-a pus piatra de temelie şi până la 8
noiembrie 1497, când a fost sfinţită în prezenţa
domnitorului.
Încă din vremea lui Alexandru cel Bun,
Frumoasa este cunoscută ca un sat mare,"cu
moară, păduri, păşuni şi fâneţe şi ogoare”, care
fusese sat boieresc până la 16 ianuarie 1491 şi
sat domnesc timp de 9 luni, până la 15
octombrie 1491, când a devenit sat
mănăstiresc.