Proiectarea didactica in invatamantul prescolar

Lucrarea Proiectarea didactica in invatamantul prescolar se autopropune ca un instrument de lucru alternativ pentru educatoare, ca un ghid pentru practica educationala inovatoare, in acord cu principiile proiectarii si organizarii curriculare a invatarii.
In ultimii 10 ani se incearca promovarea unui invatamant centrat pe aspectul formativ al procesului didactic (competente, capacitati, comportamente, atitudini valori), dar experienta ne-a dovedit ca prea multi slijitori ai scolii nu si-au clarificat inca notiunile si conceptele cu care se opereaza in pedagogia reformei.
Avizata MEC. Integrarea efectiva a gradinitei în sistemul scolar presupune
realizarea unei legaturi functionale de continuitate între activitatea din
gradinita si prima clasa a scolii primare. Aceasta implica analiza atenta a
principalelor componente ale procesului educational din cele doua trepte de
învatamânt: obiective psiho-pedagogice, continuturi, strategii didactice,
metode si procedee, mijloace didactice, forme de organizare, relatia
pedagogica, evaluare.
Pentru rezolvarea stiintifica a raportului de continuitate dintre
educatia prescolara si cea scolara, pentru ameliorarea eventualelor
discontinuitati si trecerea cu usurinta a 'pragului afectiv' dintre gradinita
si scoala, este necesara o cunoastere riguroasa a particularitatilor vârstei
cu care se lucreaza, dar si a vârstelor vecine pentru a se sti de unde este
luat copilul si unde trebuie dus. Aceasta rezulta din interactiunea dintre
dezvoltare si învatare în cadrul procesului didactic care trebuie sa
anticipeze dezvoltarea psihica, sa vizeze întotdeauna un nivel imediat
superior al functiilor psihice - 'zona proximei dezvoltari'.
Din aceasta perspectiva cerintele debutului învatamântului primar
trebuie sa coincida cu finalitatile învatamântului prescolar, ceea ce
impune o viziune pedagogica unitara a educatorilor din cele doua trepte de
învatamânt vecine (vezi Niculescu R.,M., Pedagogie prescolara, 1995,
p.100-120).
Este important ca factorii educationali din gradinita sa
constientizeze necesitatea asimilarii si promovarii în practica a unor norme
metodologice, stiintifice, psihopedagogice de elaborare si desfasurare a
programului educativ consacrat realizarii efective a maturizarii intelectuale si
socio-relationale a copilului candidat la activitatea de tip scolar.
În ultimii 10 ani se încearca promovarea unui învatamânt centrat pe
aspectul formativ al procesului didactic (competente, capacitati,
comportamente, atitudini, valori), dar experienta ne-a dovedit ca prea multi
slujitori ai scolii nu si-au clarificat înca notiunile si conceptele cu care se
opereaza în pedagogia reformei.
Problematica implicata în actul proiectarii, organizarii si
desfasurarii activitatii didactice din gradinita ramâne în continuare un
labirint greu de descifrat pentru simplul fapt ca nu reusim sa transferam
teoria în practica si sa hranim ipotezele teoretice cu argumente rezultate
din practica.
Lucrarea constituie etapa finala a unui studiu început din anul 1995,
ce ofera o alternativa coerenta din punct de vedere psihopedagogic, prin
posibilitatea urmaririi etapelor de formare a competentelor, capacitatilor,
comportamentelor, atitudinilor pe parcursul unei unitati instructionale
(capitol, tema), a unui ansamblu disciplinar (arie curriculara) si domeniu
de cunoastere (domeniul de referinta al stiintelor si artelor: limba si
literatura, matematica, biologie, stiinte sociale, muzica, arte plastice etc.)
Modelul curricular de proiectare centrat pe competente, priceperi,
deprinderi, abilitati, reprezinta un algoritm de ordonare si sistematizare a
unitatilor de învatare (obiectiv de referinta + unitate de continut) într-o
succesiune ce tine de logica interna a stiintelor si a psihopedagogiei,
lasând libertate deplina cadrului didactic sa-si aleaga strategia didactica
(euristica, algoritmica, experimental faptica, bazata pe joc).
Unitatile de continut sunt organizate integrat cu posibilitatea
realizarii legaturilor interdisciplinare între arii curriculare si discipline
didactice. Ordonarea lor într-un algoritm logic trebuie înteleasa ca o
strategie de descifrare si decodificare a continuturilor învatarii - problema
tulbure la ora actuala în învatamântul prescolar.
Proiectul algoritmizat nu trebuie înteles ca o modalitate de
încorsetare a spititului creator al educatoarei, ci, mai degraba, ca o
posibilitate de disciplinare a acesteia. Acesta ofera instrumente ce pot fi
utile actului creator prin combinatorica originala a unor algoritmi pentru
ca, întelegerea unui material cognitiv presupune aplicarea unor algoritmi
operationali ai gândirii convergente care ordoneaza materialul, îi patrunde
sensurile si creeaza câmp de manifestare a gândirii divergente, creative.
Structura algoritmizata a proiectului da posibilitatea stabilirii unei
relatii de interdependenta între componentele procesului didactic:
obiective, continuturi, strategii, evaluare si reglarii unor disfunctii ce apar
în procesul didactic prin activitati compensatorii, recuperatorii sau de
dezvoltare (proiectate si desfasurate în partea I, a III-a si a IV-a a
programului).
Notiunile si categoriile stiintifice utilizate în cadrul 'Unitatilor de
continut' se adreseaza educatoarei, NU copilului. Pentru copil este
'Subiectul ludic', continuturile stiintifice fiind prelucrate, adaptate si
tratate intuitiv în activitatea de predare/învatare.
În coloana 'Subiectul ludic' s-a proiectat o oferta mai mare decât
numarul de activitati obligatorii din Proiectul anual, lasând posibilitatea
educatoarei sa aleaga subiectul care se potriveste grupei si sa stabileasca
raporturi interdisciplinare între discipline si arii curriculare.
Activitatile de învatare sunt orientative, educatoarea are libertatea
deplina sa-si aleaga strategia didactica ce o reprezinta si în raport de
resursele umane si materiale de care dispune unitatea de învatamânt.
Oricum, nu trebuie sa se renunte la strategia bazata pe joc.
Daca exista opinii divergente, acestea sunt bine venite pentru a
dezvolta un dialog benefic tuturor celor care doresc sa initieze dezbateri pe
tema proiectarii.
Autorii

CUPRINS
Cuvânt înainte..............................................................................pag. 5
Argument ....................................................................................pag. 7
Plan de învatamânt ......................................................................pag. 11
Propuneri de activitati optionale .................................................pag. 13
Schema orara ..............................................................................pag. 14
Educatia limbajului......................................................................pag. 15
Activitati matematice ..................................................................pag. 74
Cunoasterea mediului .................................................................pag. 121
Educatia pentru societate ............................................................pag. 151
Activitati practice si elemente de activitate casnica .................. pag. 180
Educatie muzicala ...................................................................... pag. 204
Educatie plastica ....................................................................... pag. 232
Educatie fizica ........................................................................... pag. 263
Anexe...........................................................................................pag. 295
Bibliografie .................................................................................pag. 309
Lista de abrevieri ........................................................................ pag. 312